Starea ta de bine!

Ai auzit probabil de multe ori spunându-se cã starea ta de bine este foarte importantã şi cã, mai mult de atât, tu eşti capabil sã ţi-o generezi singur.

Aşa sã fie?

Personal, eu cred cã da, întrucât nu pot sã accept ideea cã Dumnezeu ne-a binecuvântat cu de toate, mai puțin însã cu abilitatea de a ne genera propria fericire.

Fericirea…. Este un cuvânt atât de frumos şi de puternic ! Imediat cum te gândeşti la el, sentimentele tale se schimbã!

Cum ar fi sã ai o conexiune constantã cu fericirea? Nu-i aşa cã ai mulţumi cerului  pentru faptul cã ai din nou la dispoziţie aceastã unitate de timp,  numitã  “zi”?

Eu sigur cã aşa aş face!

Fiecare moment este unic şi în fiecare moment tu poţi sã trãieşti fericirea. E doar o chestiune de alegere. Ce alegi sã experimentezi? Sã simţi cum spiritul tãu creşte şi zâmbeşte  atunci când tu faci ceva care îţi place sau preferi sã rãmâi pesimistul care nu vede lucrurile decât din confortul cochiliei lui, care, apropo, şi aceea este gri ?

Ambele sunt perfect valide şi orice ai alege este în regulã, atâta timp cât îţi asumi şi responsabilitatea pentru alegerea fãcutã. 

Dar pentru cei care aleg prima variantã, am sã o dezvolt un pic, cãci şi eu sunt o fire pozitivã  şi îmi place sã iau de la viaţã tot ce are mai bun de oferit…:-)

Fericirea este o comoarã care se aflã în interiorul tãu. Nu e ceva dupã care trebuie sã alergi ca sã obţii. Nu. Ea se aflã în tine şi nu trebuie decât sã te conectezi cu ea. Pentru cã divinitatea ne-a iubit atât de mult, a uneltit în aşa chip încât orice avem nevoie sã fie în interiorul nostru. 

Cum faci sã simţi sau sã te conectezi cu fericirea din tine ?

Aici e un pic mai mult de zis, pentru cã  aceste cãi de a ajunge la ea sunt diferite şi aratã altfel, de la om la om. Ce îţi place cel mai mult sã faci?

Rãspunsul la aceastã întrebare este cel care îţi dã accesul la fericire şi te pune în directã legãturã cu ea. Indiferent care e acel lucru, fã-l. Şi fã-l des! Atunci este momentul când spiritul tãu se înalţã  iar tu te vei simţi sublim!

Suntem fiinţe umane, dominate,  din pãcate,  de grijile şi de dorinţele la care aspirãm. Ne dorim mult sã le împlinim, uneori fãcând lucruri care trec cu brutalitate peste cele care ne-ar aduce aduce fericirea. Şi aceastã fugã  de a împlini lucruri, ne consumã. Noi nu suntem conştienţi de asta,  dar aşa se întâmplã.

Gândiţi-vã  la un copac plin cu mere. De câte ori avem nevoie, mergem şi culegem merele din el. La un moment dat, ele se vor termina şi nu vom mai avea ce sã luãm. Nu e mare diferenţã nici cu noi. Sufletul nostru ne dã cu mare bucurie şi dragoste ce avem nevoie dar e necesar sã-i dãm şi noi la rândul nostru ceea ce el iubeşte.

Mã întorc din nou la copac. Dacã îl curãţãm de uscãturi, îl udãm şi-l apãrãm de insectele dãunãtoare, el se va afla într-o continuã dezvoltare şi dorinţã de a da şi mai mult din tot ce are.

Şi aici este magia! 🙂 

Se petrece un flux de energie superb când dãm mai departe din ce primim. Spre exemplu, mie îmi place extraordinar de mult sã merg în parcul Herãstrãu şi sã scriu. Este o activitate pe care o fac cu toatã dragostea şi  nu aş  schimba-o  pe nimic!

Simplul fapt de a sta pe bancã, cu foile şi cu stiloul meu, şi sã  privesc verdele crud al ierbii sau oceanul albastru al cerului… Mã umple cu o iubire şi o poftã de viaţã greu de descris!

In acea clipã, simt toatã recunoştinţa pentru lumea minunatã  şi absolut perfectã  pe care Dumnezeu a creat-o, şi o re-creaza moment de moment.

Uitã-te în interiorul tãu şi vezi ce determinã  sufletul tãu sã zâmbeascã de bucurie.

Şi urmeazã-l . E tot ce îţi cere, pentru cã el ştie cel mai bine scopul pentru care ai venit pe acest pãmânt şi modul  în care sã ajungi la acel scop.

Ĩn fiecare din noi zace o comoară divinã  şi orbitor de strãlucitoare! Nu aşteaptã  nimic de la noi, şi totuşi,  stã cu toatã dragostea la dispoziţia  noastrã.

Exprimã aceastã comoarã! Iubeşte-o! Creşte-o!  Ĩntreaga lumea vrea sã vadã ce ai tu de dãruit.